Peru este o tara situata în vestul Americii de Sud. La nord se învecineaza cu Ecuador si Columbia, la est cu Brazilia, la sud-est cu Bolivia. La sud are hotar cu Chile si la vest se afla Oceanul Pacific. Denumirea oficiala a statului este Republica Peru. Peru este o tara multietnica, având o bogatie culturala si arheologica deosebita. Cunoscuta international ca bastina Imperiului Inca. Sediul Comunitatii Andine si a Comunitatii Sud-Americane a Natiunilor se afla în capitala statului peruan, Lima.

Precolumbiana

Primele dovezi ale prezentei umane în teritoriile peruviene, au fost descoperite la Pikimachay, datata aproximativ la 12 000 î.Hr. Cea mai veche societate în Peru e considerata civilizatia Norte Chico, care se dezvolta pe coasta Pacificului între anii 3000 si 1800 Î.E.N. Acesta a fost urmata de culturile Chavin, Paracas, Mochica, Nazca, Wari,Chimu. În secolul 15 Inca au consolidat un stat puternic care timp de un secol s-a dezvoltat în imperiu, devenind cel mai mare imperiu în America precolumbiana. Societatile Andine se bazau pe agricultura, utilizând tehnici de irigare si terasare, îmblânzirea camelideor (Lama) si pescuitul erau de asemenea importante. Organizarea sociala se baza pe reciprocitate si redistribuire, nu exista dovezi despre existenta pietei sau a banilor.
Dominatia Spaniola
În 1532, un grup de conchistadori condusi de Francisco Pizzaro, l-a învins pe imperatorul Atahualpa si a stabilit dominatia spaniola. Zece ani mai târziu Coroana Spaniola fondeaza viceregatul Peru, cu jurisdictie aproape asupra tuturor teritorilor din America de Sud. Cucerirea spaniola a introdus utilizarea banilor, catolicismul si limba spaniola. Viceregele Fancisco de Toledo a reorganizat tara în 1570, principala activitate devenind mineritul argintului, utilizând munca fortata a bastinasilor. Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentând complexa sa retea comerciala extinsa din Europa pâna în Filipine.

Independenta

În sec. XIX, continentul sudamerican era dominat de miscarile de emancipare de sub autoritatea spaniola. În acest context, Peru, ramânea un teritoriu loial coroanei spaniole. Precum elitele ezitau, proclamarea independentei nu a fost posibila decât dupa campaniile militare ale lui José de San Martín si Simón Bolívar, proclamata pe 28 iulie 1821. În primii ani ai republicii, lupta pentru putere, între militari, a cauzat instabilitate politica. În aceasta perioada se afirma identitatea nationala. Uniunea cu Bolivia, s-a dovedit a fi efemera. Condusa de presedintele Ramón Castilla, tara cunoaste o perioada de stabilitate, datorita incasarilor din urma exportului de guano. Odata cu diminuarea exportului de guano, s-a accentuat si lupta pentru putere, si respectiv, a început o noua perioada de instabilitate politica.

Imperiul Inca

Imperiul Inca a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiana. S-a ridicat pe înaltimile din Peru în jurul anului 1200; între 1438 si 1533 Inca a reusit prin cuceriri si asimilari sa încorporeze o mare parte din vestul Americii de Sud, având centrul în jurul Anzilor si a inclus mare parte din teritoriul ocupat azi de Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina si Chile. În 1533, Atahualpa, ultimul împarat incas (numit Sapa Inca) a fost omorât la ordinul conchistadorului Francisco Pizzaro, marcându-se astfel începutul dominatiei spaniole.
Numele, în limba Quechua, era Tawantin Suyu care poate fi tradus ca Cele patru regiuni sau Uniunea celor patru regiuni. Înainte de reforma Quechua era scris în spaniola ca Tahuantinsuyo. Tawantin este un grup de patru elemente (tawa "patru" cu sufixul -ntin care denumeste un grup); suyu înseamna "regiune" sau "provincie". Imperiu era împartit în patru suyu, ale caror colturi se întâlneau în capitala Cuzco (Qosqo), în actualul Peru.
Centrul administrativ, politic si militar al Imperiului incas era în Cazco. Tahuantinsuyo si-a atins apogeul la începutul secoulului XVI când domina un vast teritoriu ce includea de la nord la sud, actualul teritoriu al Ecuadorului si o parte din Columbia pâna în centrul Chile si nord-vestul Argentinei, iar de la vest la est din Bolivia pâna la padurile tropicale ale Amazonului. Tahuantinsuyo era organizat în “señoríos” (dominioane) cu o societate stratificata în care conducatorul era Inca, iar economic se baza pe proprietatea comuna a pamântului. De fapt Imperiul Inca a fost creat cu scopul de a raspândii civilizatia, o civilizatie bazata pe credinte mitice în care armonia relatiilor dintre oameni, natura si zei era esentiala.
Limba oficiala a imperiului era Quechua, desi erau vorbite peste sapte sute de limbi locale.
Se întâlneau mai multe forme locale de venerare însa liderii Inca încurajau venerarea propriilor zei, cel mai important dintra acestia fiind Inti, Zeul Soare.

Nazca

Nazca (uneori scris Nasca) este numele unui sistem de vai pe coasta de sud a Peru, şi numele celui mai mare oras existent in Provincia Nazca. Este de asemenea numele culturii Nazca, cea care a înflorit în zona între 300 î.Hr. şi 800 d.Hr . Ei au fost responsabili pentru Desenele de la Nazca şi oraş ceremonial Cahuachi, ei au construit, de asemenea, un sistem subteran impresionant de apeducte numit Puquois, care înca funcţioneaza şi astazi.
La 12 noiembrie 1996 la 11:59 ora locala (16:59 GMT timp) un greu cutremur de 6,4 (centrul de cutremur a fost de 7,7 în mare), a distrus oraşul Nasca şi împrejurimile sale aproape complet. Pentru ca au aparut în timpul zilei au existat doar 17 decese, dar 1.500 de persoane au fost ranite şi circa 100.000 au ramas fara adapost. Aproape toate casele vechi din caramida au fost distruse, dar decursul a 12 ani Nasca a fost complet refacuta in case colorate cu coloane, grupate in cvartale strabatute de o artera de acces principala.
Din 1997, Nazca a fost amplasarea unei operatii canadiene importante de extractie a aurului. Oamenii care au locuit pe acel teren in ultimii 2000 ani nu au avut titlu de proprietate, astfel încât acestia au fost stramutati fara probleme de ordin juridic. De atunci, au existat câteva încercari de a legaliza proprietatea cetaţenilor saraci din ţara lor pe pamantul lor ca raspuns la cercetarea celor saraci efectuata de Hernando de Soto.

Enigmaticul conducator Moche - Ucupe, Peru

Civilizatia Moche, care a inflorit intre anii 100-800 d. Hr. in Peru, ii intriga de multa vreme pe arheologi, suscitand dezbateri aprinse: era vorba despre un stat unitar, avand un singur "cap", sau despre un ansamblu de orase-state, legate nu politic, ci doar printr-o cultura comuna?

Desi, mult timp, acesta ultima ipoteza a dominat lumea stiintifica, o descoperire facuta in cursul anului trecut sugereaza ca lumea Moche avea totusi, o structura statala inchegata, cetatile fiind sub conducerea unei autoritati centrale.

Descoperirea a avut loc in satul Ucupe: o bogatie de obiecte din arama aurita - masti, scuturi, diademe - ingramadite intr-un singur mormant, cel al unui conducator local. Ansamblul era foarte asemanator cu cel descoperit in mormintele unor aristocrati Moche, aflate la mai multi kilometri departare, spre nord. Faptul ca in orase diferite, aflate fiecare in valea lui, s-au gasit morminte organizate asemanator, sugereaza, dupa parerea arheologilor, ca exista o autoritate centrala care impunea aceste practici.