[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Istoria Canadei

Anda-Hyuuga

Data: Miercuri, 02/02/2011, 20:06 

Soldat


Canada

Se ştie că cu mult timp înainte de debarcarea lui Cristofor Columb, continentul american era locuit de populaţia băştinaşă, denumită azi indieni, ameeridieni sau pieile-roşii.
Locuitorii nativi ai celor două Americi sau amerindienii sunt locuitorii pre-columbieni ai continentului America, descendenţii acestora şi alte multe grupuri etnice care se identifică cu aceste grupuri de oameni.
Referirile la aceste grupuri de locuitori nativi sau indigeni ai Americilor cuprind, printre altele, nativi americani, primele naţiuni, amerigieni, respectiv denumiţi de către Cristofor Columb (geografic total incorect) indieni, astăzi nuanţat la rasa americano-indiană, indieni americani, amerindieni ori chiar indieni roşii sau piei roşi.
Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este a doua ţară a lumii ca întindere după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, în zece provincii şi trei teritorii. Este mărginită la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se învecinează cu Statele Unite ale Americii.
Populată la început în mod exclusiv de populaţie aborigenă, Canada a fost fondată sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca formă de organizare statală, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie constituţională.
În realitate, Canada şi-a obţinut independenţa de Marea Britanie în mod paşnic, printr-un proces gradual început cu întemeierea Canadei în 1867 şi definitivat în 1982, când Canada a obţinut dreptul de a-şi modifica propria constituţie. Cele mai importante trei acte normative care au consolidat independenţa sunt:


  • British North America Act (Documentul ce ratifică independenţa Canadei), 1 iulie 1867
  • Statute of Westminster, 11 decembrie 1931
  • Canada Act, 17 aprilie 1982.

În prezent, Canada este un stat independent, care funcţionează ca o democraţie parlamentară şi monarhie constituţională bine articulată, şef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, David Lloyd Johnston. Şeful guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Stephen Harper.
Canada se autodefineşte ca fiind o naţiune bilingvă şi multiculturală. Engleza şi franceza sunt ambele limbi oficiale. La începutul anilor 1970, Canada începe să adopte concepte de diversitate culturală şi multiculturalism, concepte pe care mulţi canadieni le consideră astăzi ca unele dintre principalele caracteristici ale ţării.
Canada este o monarhie constituţională şi o ţară a Commonwealth-ului care o recunoaşte în mod formal pe Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit ca Regină a Canadei, ale cărei funcţii de zi cu zi sunt îndeplinite de către un Guvernator General la nivel federal şi de câte un Locotenent-Guvernator la nivelul fiecărei provincii. Chiar dacă Guvernatorul General a preluat multe dintre funcţiile şefului statului, monarhul rămâne din punct de vedere constituţional şeful statului canadian. Astfel, funcţiile oficiale ale guvernului şi chemările la urne sunt exercitate, iar legile sunt promulgate, în numele Suveranului. Regina Elisabeta a II-a este suveranul Canadei din 6 februarie 1952.
Reprezentantul monarhului în Canada este Guvernatorul General, care este adesea numit din rândul politicienilor retraşi din viaţa politică, a liderilor militari şi a mass-mediei sau a altor cetăţeni canadieni notabili. Guvernatorul General este numit în mod oficial de către Regină la sfatul Prim-ministrului Canadei şi este un reprezentant nepartizan care îndeplineşte multe dintre rolurile constituţionale, ceremoniale şi simbolice ale monarhului, inclusiv acordarea consimţământului pentru promulgarea legilor elaborate în Parlament, citirea Mesajului Regal anual (de fapt, programul de guvernare al primului-ministru), primirea oficială a demnitarilor străini, prezentarea de decoraţii, semnarea tratatelor, deschiderea oficială a sesiunilor parlamentare, precum şi dizolvarea Parlamentului înaintea alegerilor. Actualmente, Guvernatorul General a Canadei este David Lloyd Johnston.
O primă personalitate politică de menţionat este Samuel de Champlain. Samuel de Champlain (n. 1567, Brouage, Franţa - d.25 decembrie 1635, Québec, Canada) a fost un geograf, explorator şi cartograf francez, întemeietorul oraşului Québec. Născut la Brouage în 1567, Samuel de Champlain ajunge în Noua-Franţă, pentru prima dată, în 1603. Va întreprinde 21 de expediţii între Franţa şi Noua-Franţă. Fondează Acadie şi oraşul Québec în 1608. Samuel de Champlain vizitează coasta de nord-est a Americii de nord şi Marile Lacuri Huron şi Ontario. În 1634, pregateşte întemeierea Montreal-ului, care va avea loc în 1642. Champlain a participat la popularea unei noi colonii, pentru aceasta determinând să vină familii, artizani, soldaţi, preoţi. Astfel prezenţa franceză se instalează în Québec. Moare la Québec la 25 decembrie 1635.
O a doua personalitate importantă despre care menţionez este John Graves Simcoe: John Graves Simcoe (născut la 25 februarie 1752 – decedat la 26 octombrie 1806) a fost primul locotenent-guvernator al Canadei de Sus (Haut-Canada). A fost fondatorul oraşului Toronto, numit iniţial York. A contribuit la introducerea unor instituţii, cum ar fi instanţele de judecată, procesul cu juriu, abolirea sclaviei, în Canada de Sus, cu mult ca aceasta să fie abolită în restul Imperiului Britanic.
O a treia personalitate importantă despre care menţionez este Harold Alexander. Harold Rupert Leofric George Alexander (n. 10 decembrie 1891 – d. 16 iunie 1969) a fost un mareşal britanic, unul dintre principalii comandanţi militari britanici din timpul celui de-al doilea război mondial. În 1940, a contribuit la dirijarea evacuării din Dunkerque şi a fost ultimul care a părăsit plaja. Numit comandant-şef al teatrului de operaţiuni mediteraneene din 1942, a contribuit la conducerea campaniilor din Africa de Nord împotriva germanilor. A ordonat invadarea Sicilei şi a Italiei, iar apoi a devenit comandantul forţelor aliate din Italia. După război, a fost guvernator general al Canadei (1946-1952) şi ministru al apărării în Marea Britanie (1952-1954).
Singurul mare război la care a participat Canada este Al Doilea Război Mondial.
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al doilea război mondial începe cu declaraţia de război împotriva Germaniei Naziste de pe 10 septembrie 1939 şi cuprinde campanii militare de primă importanţă precum cea din Italia şi Europa de nord. Canada a avut un rol hotărâtor în protejarea rutelor maritime de aprovizionare din Atlanticul de nord şi a asigurat un mare volum de transport prin intermediul navelor sale de marfă (peste 25.000 de traversări ale Atlanticului). Canada a participat de asemenea şi la luptele din Pacific pe toată perioada războiului.
La începutul celui de-al doilea război mondial, Canada era cel mai vechi dominion din cadrul Commonwealthului Britanic. Marea majoritate a canadienilor era împotriva participării ţării lor la război. În ciuda acestui fapt, canadienii au participat la luptele celui de-al doilea război mondial alături de britanice datorită asocierii lor în Commonwealth. În ciuda unei populaţii de doar 12 milioane de locuitori, canadienii au mobilizat o armată foarte numeroasă. După ce rănile provocate de marea criză economică au fost vindecate, participarea la luptele celui de-al doilea război mondial a accelerat transformarea Candei într-o naţiune modernă, urbană şi industrializată.

Steagul Canadei:

Structura federală actuală a Canadei:


 

  • Pagina 1 din 1
  • 1
Căutare:

Creaţi un website gratuit prin uCoz