Memorialul de razboi ANZAC - finalizat in 1934, este unul dintre principalele monumente militare din Australia si se gaseste in Sydney. A fost proiectat de C.Bruce Dellit, cu exteriorul impodobit de figuri, reliefuri si sculpturi monumentale facute de Rayner Hoff.
Memorialul este localizat in extremitatea sudica a parcului Hyde, la marginea districtului de business central al Sydney-ului si este punctul central al comemorarilor de Ziua ANZAC, Ziua Armistitiului si alte ocazii importante.
A fost construit ca un memorial pentru Fortele Imperiale Australiene din Primul Razboi Mondial. Memorialul a fost deschis la 24 noiembrie 1934 de catre Alteta Sa Regala, Printul Henry, Duce de Gloucester.

Fantana Archibald - Fantana Archibald, numita si JF Archibald Memorial Fountain, este un monument foarte important in Australia. Este considerata cea mai buna fantana publica din Australia, si e situata in Parcul Hyde. Este numita asa dupa JF Archibald, proprietar si editor al revistei "Buletinul", si, de altfel, cel care a platit pentru construirea fantanii. Archibald a precizat ca vrea ca Fantana sa fie proiectata de un artist francez, atat din cauza iubirii sale mari pentru cultura franceza si pentru a comemora asociatia dintre Franta si Australia din Primul Razboi Mondial. Artistul ales a fost Francois Sicard.
Fantana a fost finalizata si prezentata in 14 martie 1932, de catre Primarul Sydney-ului, Samuel Walder.

Sydney Cenotaph(intraductibil) - Cenotaph-ul Sydney este localizat in Piata Martin si e unul dintre cele mai vechi monumente ale Primului Razboi Mondial.
Pe partea sudica a Cenotaph-ului scrie: "Pentru mortii nostri gloriosi", iar pe cea nordica "Sa nu uitam". Acesta este mai des folosit pentru ceremonii decat Memorialul Australian al Razboiului din Canberra. Cenotaph-ul este un alt centru al ceremoniilor de Ziua ANZAC si de Ziua Armistitiului.

Opera din Sydney
Sydney Opera House (în limba română, Casa {Clădirea) Operei din Sydney), localizată în vârful unui promotoriu ce străjuieşte portul oraşului Sydney, Australia, este una dintre cele mai distincte şi celebre clădiri ale secolului XX, proiect, design şi realizare a arhitectului danez Jørn Utzon.Opera este considerata in ziua de azi, simbolul orasului Sydney, simbolul tarii, si chiar simbolul natiunii australiene. Mii de turişti total neinteresaţi de operă vin si o viziteaza săptămânal doar pentru a o admira.
Cu construcţia începută în 1956 şi terminată în 1973, Opera din Sydney a fost singura clădire modernă celebră până la terminarea Muzeului Guggenheim în 1997, opera arhitectului Frank Gehry; şi va mai trăi mult timp după ce aceasta va cădea în obscuritate.

Opera din Sydney în cifre

7 milioane $ — costul estimat iniţial pentru proiect
102 milioane $ — costul final al construcţiei
3.000 — numărul de evenimente care de desfăşoară anual aici
1.000 — numărul total al încăperilor
625 km — lungimea totală cablurilor electrice folosite
1 milion — numărul plăcilor de granit alb cu care e placat acoperişul
6.200 m2 — suprafaţa totală a sticlei folosite la pereţii clădirii
200.000 — numărul anual de vizitatori
15 tone — greutatea unei secţiuni a acoperişului

Relieful Australiei
Cea mai mare parte a continentului are aspectul unui podiş jos. Altitudinea medie a Australiei este de 305 m (cel mai jos dintre continente), predomină podişurile uşor ondulate şi câmpiile joase şi plane.Se pot distinge trei mari unităţi de relief care se suprapun peste marile unităţi tectonice ale continentului: A. Podişurile vestice; B. Câmpiile Centrale; C. Munţii din estul Australiei (Great Dividing Range).
A.Podişurile vestice
Ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa Australiei.Este o regiune tabulară, cu altitudini în general de 300-400 m, fiind cea mai caracteristică unitate de relief a Australiei prin morfostructură şi prin altitudinile medii.
B. Câmpiile Centrale
Constituie o vastă zonă depresionară cuprinsă între Podişurile vestice şi Great Dividing Range, formată în urma mişcărilor negative ale scoarţei în timpul mezozoicului şi neozoicului. Se extind de la Golful Carpentaria până la Marele Golf Australian. Două praguri, în general foarte slab schiţate în relief, împart Câmpiile Centrale în trei subunităţi.
C. Munţii din estul Australiei (Great Dividing Range)
Formează un arc muntos de circa 3 000 km, începând din Peninsula Cape York, până în sudul continentului, o ramură trecând prin puntea dublă de insule din Str. Bass, şirul muntos terminându-se în Insula Tasmania.

Rauri si fluvii australiene

Raul Yarra - Râul Yarra este situat in sudul Statului Victoria, Australia. Locul de vărsare este punctul în care s-a fondat oraşul Melbourne.
Râul Yarra are o lungime de aproximativ 242 km fiind alimentat de zăpezile din Munţii Yarra Ranges şi se varsă in Golful Port Phillip. Principalli afluenţi sunt: Râul Plenty, Pârâul Merri, Pârâul Darebin, Pârâul Gardiners şi Pârâul Moonee Ponds.
De-a lungul râului s-au construit numeroase lacuri de acumulare folosite pentru alimentarea cu apă potabilă a Oraşului Melbourne. În zona mediană Râul Yarra traverseză o bogată zonă viticolă ce constitue unul din punctele turistice notabile ale Statului Victoria.

Raul(Fluviul) Murray - Fluviul Murray are o lungime de 2.589 km fiind după Darling, al doilea ca fluviu ca lungime în Australia. Murray are cu Darling cursul inferior comun, alcătuind un sistem fluvial de 3.370 după alte surse 3.750 km.
Fluviul poartă numele secretarului de stat britanic al coloniilor în funcţie la data când fluviul a fost descoperit de europeni, Sir George Murray, dat de exploratorul Charles Sturt.
Fluviul Murray izvorăşte din Munţii Snowy, de unde curge spre vest formând graniţă naturală între statele Noua Galie de Sud şi Victoria. La Wentworth primeşte apele lui Darling ca afluent (temă controversată). Ambele fluvii au un curs inferior comun traversând Murray Mouth, Murray Bridge, Lacul Alexandrina şi apoi se îndreaptă către Golful Encounter, vărsându-se în Oceanul Indian. Aflunţii principali ai lui fiind Darling şi Murrumbidgee . Pe o distanţă de 186 km până la vărsare fluviul este navigabil, pe acest traseu are 12 ecluze. Oraşele principale traversate de Murray sunt Albury, Swan Hill, Echuca, Mildura şi Murray Bridge.

Raul(Fluviul) Darling - Fluviul Darling are o lungime de 2.739 km, fiind cel mai lung fluviu din Australia. El se varsă la Wentworth, în Murray River şi pe urmă în Oceanul Indian. Darling şi Murray izvoresc din versantul de vest al munţilor Great Dividing Range şi apoi curg cu cotituri şi diferenţe de nivel relativ mici (6-14 cm/km) prin preerie spre vest şi sud. Seceta periodică face ca fluviul să se transforme în perioada aridă într-un şirag de bălţi, iar în perioada ploioasă să inunde suprafeţe imense de teren, perioadă în care fluviul atinge 12 m adâncime şi 80 de km lăţime. In prezent devine o problemă serioasă eroziunea şi creşterea salinităţii apei.

Uluru
Uluru, cunoscuta si ca Piatra Ayers sau muntele de granit roşu este un masiv stâncos izolat în deşertul din Australia centrală, situat pe teritoriul Parcului Uluru–Kata-Tjuta la 340 km distanţă de Alice Springs. Masivul stâncos este un monolit cu o vechime de 800 milioane de ani, format din gresie care apare ca o formaţiune bizară într-o regiune de şes fără alte denivelări de teren. Denumirea de Uluru care este considerat un munte sfânt, provine din limba aborigenilor Anangu neavând un înţeles deosebit.
Uluru are o lungime de ca. 3 km şi o lăţime de 2 km, cu un perimetru de 10 km. Stânca are o înălţime de 350 m, fiind înconjurat de dunele de nisip ale deşertului australian.

Marea Barieră de Corali

Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume cuprinzând aproximativ 3000 de recifuri şi 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2600 kilometri şi acoperă o suprafaţă de 344,400 km2. Reciful este situat în Marea de Coral în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei.
Atunci când încearcă să descrie universul recifelor de corali, cei care au avut şansa să-l exploreze folosesc întotdeauna un limbaj plin de culoare. Toţi vorbesc despre magnifice grădini minerale, populate de creaturi stranii, cu forme şi culori uimitoare, în care lupta pentru hrană şi spaţiu este intensă şi continuă. Cunoaştem astăzi, datorită mijloacelor moderne de scufundare, infinit mai multe lucruri decât ştia, de pildă, Charles Darwin. În linii mari, ştim cum trăiesc şi cum se dezvoltă recifele, ce animale populează acest mediu, care sunt relaţiile dintre ele, cine sunt prădătorii şi prăzile, cum funcţionează, în ansamblu, întregul ecosistem şi, mai ales, am început să înţelegem extrema lui fragilitate, dar şi pericolele care-l pândesc şi îl pot distruge. Pentru un biolog, recifele de corali sunt adevărate laboratoare, în care se pot realiza cercetări ştiinţifice de o infinită varietate, iar pentru scufundătorul îndrăgostit de mediul submarin reprezintă acea ultimă frontieră, un univers încă virgin, care aşteaptă să fie descoperit.
Pentru a face faţă competiţiei nemiloase şi pericolelor ce domnesc pretutindeni în recif, unele vieţuitoare, separate adesea de multe trepte pe scara zoologică, sunt gata să accepte „căsătorii din interes", adică asocieri (termenul general este „simbioză") care, cel puţin la prima vedere, par de-a dreptul ciudate. Aşa este convieţuirea dintre speciile de peşti-clovn (genul Amphiprion, familia Pomacentridae) şi marile actinii numite şi anemone, cu tentaculele garnisite de celule urzicătoare (nematociste), capcane mortale pentru speciile care formează zooplanctonul, dar şi pentru majoritatea peştilor de dimensiuni mai reduse. Peştii clovn par să se bucure de o imunitate totală faţă de veninul din tentaculele anemonei, acestea transformându-se într-un adăpost pe care peştii nu-l părăsesc niciodată.
Este o asociere fascinantă între un celenterat, din încrengătura Cnidaria, aflat abia pe treapta a doua a metazoarelor, imediat după spongieri (bureţi), şi un animal vertebrat, un peşte. Cum a fost ea posibilă? Ipoteze dintre cele mai fanteziste s-au succedat de-a lungul anilor. Astăzi este acceptată părerea că peştii Amphiprion izbutesc să se protejeze de efectul urzicant al tentaculelor anemonei printr-un strat gros de mucus care le acoperă întreaga suprafaţă a corpului. Dacă acest strat de mucus se subţiază sub o anumită limită sau dispare, peştele este pierdut. Paralizat imediat de veninul celulelor urzicătoare, el este devorat. Dar astfel de situaţii sunt, se pare, destul de rare. În mod obişnuit, peştii-clovn stau aproape permanent printre tentaculele anemonei sau în preajma acestora, dar se refugiază grabnic în mijlocul lor, de îndată ce apare un potenţial prădător.

O prezentare superba a acestei minunatii a naturii doar aici: http://prezentari.alege.net/prezent....li.html

(nu stiu daca e adevarata, dar e superba :x:x:x)

Parcul National Kakadu
Parcul National Kakadu are o semnificatie culturala profunda pentru Australia.Situat in Teritoriul de Nord, acest monument natural de nu mai putin de 4,894,000 de acri patrati, contine o multitudine de ecosisteme.Vizitatorii vin sa experimenteze frumusetea si minunatiile parcului natural, precum si picturile murale din stanca, cum ar fi Ubirr, Nourlangie sau Nanguluwur.Kakadu este si casa a 300 de aborigeni, ce considera acest teritoriu sacru.

[img] http://photos.igougo.com/images....mg]

And now the pics section:

- Nisipul asta.....
- Frumusetea salbatica a continentului....
- Fara cuvinte.
- Insulele tarii mele....
- Tup, tup, la asfintit.....
- Stanci anormale....
- Eh da! Romantismul absolut: sa stai pe una din acele stanci, sa simti razele calde ale soarelui la asfintit, langa persoana iubita......
- No comment.
- Totul e invaluit in ceata.....
- Admirati si nu spuneti nimic.
- Cadere placuta, baieti!
- Veti vedea si in Romania asa ceva......peste vreo 20 de ani.
- Aruncati-va in mare, va rog!
- Rasarit, apus...nici nu conteaza ce mai e asta...
- Astea-s noptile din tara mea.....
- Tunelul Dragostei in varianta outdoor....
- Cerculete sau inimi? Neah, cactusi!
- Creati o limita de dragalasenie, va rog!
- The night.....
- Hop-top pe plaja.....
- Copaci, plaja si nisip.....e clar, aici s-a filmat LOST.[/c]